DESCANTECE...

PAPARUDA


Paparuda (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Paparudă, rudă,
Ia-n' ieşi de ne udă
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Ploaie, Doamne, ploaie,
Locuri să ne moaie
Ploiţă curată
Din ceruri vărsată.
Unde-i valea sacă
D-apă să se facă,
Unde-i valea lungă
Mai mult să s-ajungă
Unde-o da cu plugu
Să meargă ca untu,
Unde-o da cu sapa
Să meargă ca d-apa.
Ploaie, Doamne, ploaie
Locuri să se moaie,
Cucuruzele
Cât grădinele
Orzu
Până-n podu.
Săcara
Cât scara.
Grâu
Pâna-n brâu.

Paparuda (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Paparudă, rudă
Ieşi afară de ne udă,
Cu găleata leata,
Peste toată ceata,
Aduceţi cheiţele
Să descui ploiţele,
de joi până joi
Să dea nouă ploi.

Paparuda (Gh. Dem. Teodorescu - Poezii populare române)

Paparudă rudă,
Vino de ne udă,
Ca să-nceapă ploaie,
Să curgă şiroaie,
Cu găleata, leata,
Peste toată gloata.
Unde dă cu maiul,
Să crească mălaiul;
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa.
Hai, Cătrino, să sărim,
Paparudele!
Că ştii iarna ce păţim,
Paparudele!
Ca pasărea prin copaci,
Ploaie multă ca să faci!

Informatii luate de pe: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html#1p

CALOIANUL

Caloianul (Gh. Dem. Teodorescu - Poezii populare române)

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te-n ceri la Dumnezeu
Ca să plouă tot mereu,
Zilele
Şi nopţile
Să dea drumul roadelor,
Ca să fie-mbelşugată,
Roadele, noroadele,
Ţara toată,
Lumea toată.

Caloianul (Gh. F. Ciauşanu - Superstiţiile poporului român)

Caloiene, iene,
Caloiene, iene,
Du-te în cer şi cere:
Să deschidă porţile,
Să sloboadă ploile,
Să curgă cu gârlele,
Zilele şi nopţile,
Ca să crească grânele.

Caloianul (Gh. F. Ciauşanu - Superstiţiile poporului român)

Caloiene, iene,
Cum ne curg lacrimile,
Să curgă şi ploile,
Zilele şi nopţile,
Să crească legumele
Şi toate ierburile.


Caloianul (Gh. F. Ciauşanu - Superstiţiile poporului român)

Scaloian, Scaloian,
Trupuşor de dician!
Scaoliţă, Scaoliţă,
Trupuşor de cuconiţă,
Mă-ta că mi te-a cătat,
Te-a cătat, te-a întrebat,
Prin pădurea rară,
Cu inima-amară;
Prin pădurea deasă,
Cu inima arsă.


Informatii luate de pe: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html#1p

DESCANTECE PENTRU SCOATEREA DRACULUI

Descântec pentru scoaterea dracului din om (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Doamne, Dumnezeule,
Mă rog, Doamne, ţie!
Ascultă cuvântul meu
Să scot pe Iuda din N.
Să se ducă în mare şi-n nisip
Când o număra nisipul din mare
Atunci să vina-napoi!
Atunci şi nici atunci.

Apoi se zice de 12 ori Tatăl Nostru şi se stropeşte bolnavul cu apă sfinţită. Atunci, dacă e cu adevărat Dracul în el, iese sub forma unui fum pe urechi.

Descântec pentru scoaterea dracului din baltă (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Se ia o vergea de sânger, se merge seara la balta din apropierea unei fântâni. Cu descântătoarea trebuie să fie şi fata care vrea să cheme pe Dracul. Cu vergeaua se bate balta de 9 ori:

Să ieşi duh necurat şi să te duci la data fetii aceşţia,
Că eu nu bat apa aceasta,
Că bat pă Dracul
Dracu să bată data me,
Să meargă-n lume şi-n ţară,
Nouă zeci şi nouă de hotară,
Până unde o găsi data me,
Alinată şi aşezată,
Şi nu-i dă stare, nici alinare
Şi nu-i dă cină, nici hodină,
Numai la mine să vină.
Să-şi ia gândul de la tată-său şi mama sa,
De la fraţi şi de la surori.
La mine să nu gândească
Până nu vine să ma peţească.


Informatii luate de pe: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html#1p

DESCANTEC DE DEOCHI


Descântec de deochi (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Vine ciuta de la munte
Lingându-şi puii pe frunte.
Îi linge pe pistricei
Şi pe cei frumuşei.
Şi eu pe N. îl ling -
De deochi,
Dintre ochi.
Cât o sta vântu-n gard
Atât să stea deochiu-n cap,
Şi să fugă prin sat
Ca un câne turbat
Cu coada îndoită,
Cu gura căscată
Şi unde-o cădea
Acolo s-o frângea,
Acolo o muri.
Pe N sa-l lase
Curat luminat,
Cum Dumnezeu l-a lăsat!

Informatii luate de pe: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html#1p

DESCANTEC DE URSIT


Descântec de ursit (S. Fl. Marian - Vrăji)

Lună, lună,
Vârgolună,
Tu eşti mândră şi frumoasă,
Tu eşti a nopţii crăiasă.
Tu cal ai,
Dar frâu nu ai,
Na-ţi ţie brâul meu
Şi fă frâu calului tău,
Să mergi după ursitul meu.
De a fi de-aici din sat,
de-a fi din celălalt sat,
De-a fi dintr-al treilea sat,
Sau dintr-al noulea sat,
Nu-i da stare
Şi-alinare!
El să nu poată dormi,
Să nu poată odihni,
Pân' la mine n-a veni.


Informatii luate de pe: http://www.exodus.ro/~johnny/descantece/index.html#1p

DESCANTEC PE SCRISA

Descântec "pe scrisă" (Gr. Tocilescu - Materialuri folcloristice)

Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar dacă steaua se mişcă e semn bun. După descântec se face batista colac şi se pune la căpătâiul îndrăgostitului.

Stea, steluţa mea,
Toate stelele să stea,
Numai tu să nu stai,
Să umbli în sus ca gândul,
Jos ca vântul
Să umbli din casă-n casă,
Din masă-n masă,
Pân' la ursitul N. acasă,
La masă să-l găseşti,
Cu coada să-l izbeşti,
De masă sa-l plesneşti,
La N. să-l porneşti,
Să vie cu gura căscată,
Cu limba băşicată,
Să nu-i vie a sta,
Să nu-i vie a mânca,
Pân' la N. n-o da
În vis sa-l visez,
Aievea să-l văz.
Mâne-n zori să-l cunosc,
Şi cu el să vorbesc.
[center]

DESCANTEC DE STEA


Descântec la stea (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Se face o cocă din 3 degetare de făină, de apă si de sare. Se coace în cuptor şi apoi se mănâncă fără să se bea apă după ea. După aceea fata trebuie să meargă în grădină, să se pună în genunchi cu faţa către steaua pe care şi-a ales-o şi să zică:

Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea,
Stea, stea, draga mea
Du-te adă data mea!
D-o fi în sat cu mine
Să-l aduci până mâne.
D-o fi în alt sat
Să-l aduci pe-nserat,
D-o fi-n altă ţară,
Să-l aduci mâne seară
D-o fi peste apă,
Să-i dai o luntriţă să treacă.