Indulgenta si orgoliul

Mi-a facut Ella "pofta" sa postez si eu ... si cum altfel decat continuand ceea ce a inceput ea, pe alte cai Daca alaturi de ea am dezbatut toleranta, eu sunt curioasa ce intelegeti voi prin indulgenta si prin orgoliu. As dori un raspuns de genul :
1. Indulgenta =
2. Orgoliul =

Parerea mea despre ambele e destul de radicala, asa ca voi posta dupa ce va ascult (pentru a nu influenta negativ sau pozitiv:P)

indulgenta = hmm..ingaduinta, pasuire ..chiar toleranta desi nu e un sinonim complet.
Cand zic 'indulgenta' ma gandesc imediat la scoala si la profii care 'pun note cu indulgenta' ..deja nu mai pot particulariza cuvantul ..si expresia in sine mi-a devenit cliseu ..dar comparand cu orgoliul(= egoism,narcisism,vanitaste,ingamfare) consider ca cele 2(indulgenta si ogoliul) nu sunt chiar in opozitie ...da!...Doamne! si am argumente da nu le pot expune acum..mi-e extrem de somn

TO BE CONTINUED

cum a spus si ella..indulgenta= atitudine ingaduitoare fata de greseli, iertator... si se practica mult la scoala... de profesori... "are o greseala, dar hai ca.i pun 10..." ceva de genul....pe de o parte ar fi motivant ("chiar daca am gresit, mi.a pus 10, dar data viitoare am sa muncesc mai mult", "m.a iertat data asta, dar promit ca nu mai fac.."), insa nu cred k ar fi o practica prea buna... greselile trebuie sanctionate, cel care greseste trebuie sa raspunda pentru faptele sale, dar atunci cand sunt trecute, de multe ori, cu vederea, persoana respectiva se invata cu acest "tratament"... si continua in aceeasi maniera. cat despre orgoliu= parere forte buna despre sine, poate exagerata, ingamfare. o persoana orgolioasa nu accepta ideile nimanui, crede ca ceea ce spune e totdeauna corect, cum spune asa si este, se crede foarte importanta, nu sta cu oricine la discutii. look here http://damnedevans.wordpress.com/2008/02/15/orgoliu/ ar putea fi sinonim si cu demnitate???