DESPRE MUZICA

Muzica...muzica este ceva divin. Prin muzica iubesti, prin muzica evadezi, in muzica te regasesti, muzica o dedici celui ce iti este drag. Muzica este o minunata latura a vietii fiecaruia. Pentru mine una, muzica imi este alinarea atunci cand nu o gasesc la altcineva.

OCTAVIAN NEMESCU

Biografie

Nascut in 1940, la Pascani, a studiat compozitia cu Mihail Jora la Universitatea de Muzica din Bucuresti, intre anii 1956-63, ulterior participand la cursurile internationale de specializare Ferienkurse de la Darmstadt. In 1978 obtine titlul de doctor in muzicologie, la Academia de Muzica din Cluj-Napoca, avandu-l ca indrumator stiintific pe Sigismund Toduta . Tema tezei sale de doctorat a fost :"Capacitatile semantice ale muzicii", iar teza a fost tiparita, in cartea purtand acelasi titlu, de catre Editura Muzicala -Bucuresti, in 1983.

A functionat in calitate de asistent si lector universitar la Universitatea din Brasov (Facultatea de Muzica) intre 1970-1978. A fost apoi profesor la Liceul de Arte din Bucuresti (1978-1990).

Actualmente, este profesor universitar doctor la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, unde preda compozitia si este conducator de doctorat. A sustinut un Workshop de creatie muzicala la Conservatorul de muzica din Lausanne (Elvetia), in 2000 si la Academia de muzica si dans din Ierusalim, in 2006.

Este membru al S.A.C.E.M. (Franta), iar intre 1990-92 si, apoi, din 1994 pana in prezent, are functia de coordonator al sectiei simfonice, de muzica de camera, opera si balet, din cadrul U.C.M.R.( Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania).

De-a lungul anilor, incepand cu perioada de studentie, a avut o contributie decisiva la emanciparea miscarii de avangarda din componistica romaneasca. Octavian Nemescu face parte din a 2-a generatie (ultima) pe aceasta directie ( cea a anilor 70" din secolul trecut) care a lansat o noua avangarda, avand drept ideal nu negarea traditiei, precum precedentele , ci recuperarea originilor, a PRIMORDIALITATII existente la baza tuturor traditiilor muzicale in spritul unei recuperari innoitoare si in dorinta atingerii unei noi universalitati artistice. Aceasta generatie poate fi considerata si prima care a avut o aspiratie de factura postmoderna.

De numele sau ( si a altor colegi din generatia sa) este legata aparitia si evolutia curentului spectral romanesc ( "Iluminatii" pentru orchestra 1967 ), pe orientarea spectralismului isonic, curent impulsionat de Corneliu Cezar, incepand cu anul 1965, dar, mai ales, a celui arhetipal ("Concentric" 1969), bazat pe o estetica a esentializarii. Impreuna cu Corneliu Dan Georgescu teoretizeaza si practica ideile arhetipale, aplicate in muzica. Apoi, participa la evolutia tendintei artistice ce are in vedere problematica operei deschise, a preocuparii conceptualiste(exersand conceptualismul schematic), a celei ce pune in practica muzica ambientala (cu tenta ecologista, colaborand cu artista plastica Wanda Mihuleac ), cea procesuala (sau transformationala, impreuna cu Lucian Metianu) , ritualista ("Combinatii in cercuri" 1965, "Regele va muri!?", "Sugestii", "Memorial" 1968) . Realizeaza proiecte, avand o factura ritualica , cu desfasurari vaste,in spatiu si timp,in dorinta de a scoate actul de interpretare muzicala din contextul spectacular al salii de concert si de a-l reamplasa in ambianta, in anturajul energetic al Naturii,al Cosmosului ( "Nonsimfonia V-a,a Sfarsiturilor", Etapa a 2-a, ritualica, nonspectaculara si colectiva, intitulata: "Le Lac des Larmes"1992, sau "Presimfonia VI-a,a Inceputurilor",Etapa a 2-a, nonspectaculara 2000, etc.) . Este interesat de problematica discursului muzical multidirectionat, din punct de vedere temporal, sau, altfel spus, de polifonia de timpuri, cu alte cuvinte, de POLITEMPORALITATE (sinteza timpului linear, continuu si discontinuu, cu cel circular, inchis si\sau deschis, de factura spiralica, si cuatemporalitatea)("Combinatii in cercuri"1965, "Concentric" 1969,"Metabizantinirikon" 1984, "OU"pentru ora 11 dimineata 2004, "A=1"pentru ora amiezii 2005, "ErAImII or EAE ou EA" pentru ora 1 dupa amiaza,). Asadar, este vorba de simbioza e v o l u t i e i (in toate ipostazele sale) cu n o n e v o l u t i a . In acest fel, se incearca surprinderea unei situatii paradoxale: miscarile timpului "insurubate" in nemiscare sau, altfel spus, derularile Istoriei sub un "plafon" Anistoric ("Metabizantinirikon" 1984, "Plurisimfonia"I-a 2002, "Postsimfonia"II-a 2007) ori, atingerea unei stari de nondevenire in urma evolutiei devenirilor (A T 2008). In unele dintre lucrarile sale au loc procese de dilatare sau de condensare ale Timpului si/sau Spatiului sonor, rezultand un discurs fonic fluid, elastic, energetic si nonrepetitiv (in permanenta schimbare, innoire), cu o deplasare pe vaste teritorii fonice. Alteori, starea de dilatare si cea de condensare exista polifonic intr-o exprimare artistica complexa, luxurianta, baroca.

Abordeaza, in cateva creatii, aspecte legate de procesele memoriei ("Memorial" 1968 si "Ulysse" 1972), cat si de raportul Natura-Cultura ("Combinatii in cercuri" 1965, "Natural-Cultural" 1973, etc.), sau Natura - Cultura - Transcultura ("CentriFuga"-"Sonatu(h)r"1985-86). Anticipeaza aparitia directiei morfogenetice in creatia muzicala("Regele va muri?!", "Memorial" 1968). Plaseaza actul de exprimare estetica, de tip recuperator, intr-un plan METASTILISTIC, ca replica la tendintele cu aspect p o l i s t i l i s t i c, care abunda in perioada postmoderna ("Regele va muri?!", "Memorial" 1968, "Metabizantinirikon" 1984, etc.).

Este preocupat, mai ales, de recuperarea I n c i p i t u l u i (ca arhetip al INCEPUTULUI )si a F i n a l i s u l u i ( ca arhetip al SFARSITULUI de timp) ca reactie la muzicile fara inceput si sfarsit ("Alpha-Omega" 1988, "Finalis-septima" 1989,"Alpha-Omega-recidiva1989, "Nonsimfonia V- a, a Sfarsiturilor" 1992 si "Presimfonia VI-a, a Inceputurilor" 2000), a Centrului ("Sugestii" 1968, "Concentric" 1969), a Fundamentalei ( "Combinatii in cercuri" 1965), de asemenea, a Acordului trisonic major(in pozitie supralargita) simbol al Trinitatii ("Ulysse" 1973, "Crezi ca vei putea singur?" 1976, "Trisson" 1987), a diferitelor ipostaze de A s c e n s i o ( punand in evidenta energiile verticalei ascendente) si D e s c e n s i o ( pe cele ale verticalei descendente), ca "scari" energetice arhetipale (energia Elevarii, Scurgerii, Varsarii, Eruptiei)("Nonsimfonia" V-a, a Sfarsiturilor 1992, "NegAntiDiaDua" pentru ora 2 dimineata1995,etc.), a pulsului iambic ( pulsului vital, energetic) ("Sonatu(h)r" 1986,"NegAntiDiaDua"pentru ora 2 dimineata 1995, "PhosisTriPercMetaMor"pentru ora 3 dimineata 1996, etc.), a zumzetului fundamental (si in postura "Glasului de Tunet")("Combinatii in cercuri"1965,"SeptuOR"pentru ora 4 dimineata 1996, etc.), a nuantelor f, mf- mp, p simbolizand Constientul (sau Supraconstientul), Subconstientul si Inconstientul ("Combinatii in cercuri"1965, "Concentric" 1969, "IN PAR"1988). Este vorba de arhetipul total aplicat asupra tuturor parametrilor. Plaseaza diferite tipuri de cadente si intervale muzicale in ipostaze de arhetipuri (culturale). Utilizeaza moduri de sunete constituite din toate tipurile de acorduri trisonice, ale traditiei europene: majore, minore, micsorate, marite intruchipand arhetipuri culturale cat si psihice: bucuria, tristetea, fragilitatea (instabilitatea) angoasei (anxietatii) si respectiv constiinta dilatata. Cultiva discursuri sonore in jurul unor cadente, incipituri, finalisuri si intervale. Este autorul "Spectacolelor pentru o clipa" 1974, ce intruchipeaza problematica operei de arta in stare imploziva, condensata, de absorbtie (resorbtie), de "turtire" a timpului si a spatiului muzical, de "gaura neagra". Rezulta practicarea unei estetici a fulguratiei, sau, cu alte cuvinte, a sunetelor foarte scurte(scurtisime), aflate intr-o stare hiperdensa ("Cvartetul pentru miezul noptii"P.II, 1993, "SeptuOR" pentru ora 4 dimineata1997, "QuintaBeit"pentru ora 5 dimineata 1998).

Dupa o etapa metamuzicala ("Semantica pentru n melomani" 1971-74), unde isi pune problema recuperarii s e n s u l u i , s e m n i f i c a t i e i in creatia muzicala, a urmat (dupa 1974) perioada muzicii imaginare, o practicare sonora individuala, intima, launtrica, in contextul unei modalitati de ritual individual, in care senzatii vizuale, gustative, olfactive si tactile sunt convertite in sunete imaginate, launtrice ce pot deveni "arme" in lupta subiectului practicant cu el insusi, demers ce capata o tenta TRANSCULTURALA. Propune, in acest fel, si o noua ipostaza de sincretism ("Cromoson" 1974, "Crezi ca vei putea singur?" 1976,"Metabizantinirikon",etapa ritualica 1984, etc.).

Este, in acelasi timp, atras de problematica formelor arhetipale: formele circulare de factura spiralica (de melc, ou, scoica) ("Metabizantinirikon" 1984,etc.).

Acorda, in muzica sa, noi semnificatii p a u z e i , ca, de pilda, locul vid ramas in urma dislocarii prin condensare a timpului sonor ("Spectacol pentru o clipa" 1974) sau ca urmare a timpului suspendat, neterminat, intrerupt, nefinalizat, impiedicat (drept consecinta a impactului cu o energie acustica "adversa",opusa,potrivnica sau a unui accident fonic), abandonat, anulat, oprit, parasit ("NegAntiDiaDua",pentru ora 2 dimineata 1995), sau ca moment de tacere pentru invocatie, reculegere, reflexie, meditatie, uimire/span> in urma derularii unui timp sonor anterior ("Quindecimortuorum", pentru ora 1 dimineata 1994, "QuintaBeit",pentru ora 5 dimineata 1998, "BeitSonorum",pentru ora 6 dimineata 1999 etc.).

Este preocupat de recuperarea, in creatia sa artistica, a dimensiunii teleologice in discursul muzical (dimensiune "extirpata "de foarte multi dintre compozitorii secolului XX, ce au cultivat o muzica fara directie de evolutie, de transformare si finalitate, in care sfarsitul parcursului sonor avea aspectul unei intreruperi a timpului), astfel incat finalurile lucrarilor sale implica,de cele mai multe ori, o Eliberare, Iluminare, Iesire, Revelatie, Evadare din starea anterioara, prin aparitia unor noi instrumente muzicale si, in general, printr-o innoire de ordin timbral sau/si dinamic. De asemenea, se produce o trecere(in multe din lucrarile sale) de la cantare spre o anumita practicare(colectiva si apoi individuala) a muzicii ce este oferita celui care doreste sa intre in contact cu ea (interpretului sau ascultatorului), avand ca finalitate imbunatatirea sa morala.

Repune in discutie, intr-un ciclu de 8 lucrari simfonice, conceptul de simfonie (readus la acceptiunea sa originara, bizantina), ce apare in posturile de pluri, post, non, pre, trans, meta simfonie.

De asemenea, promoveaza, in ultima vreme, o muzica cu caracter initiatic, ce se desfasuara intr-un cadru nespectacular, ritualic (adresandu-se numai unor anumite persoane pregatite,apte, din punct de vedere spiritual, sa primeasca anumite mesaje) ca mijloc de revigorare a vechilor mistere si ca modalitate de TREZIRE din somnul biologic, mental si spiritual.

Creeaza opusuri pentru un anumit timp si spatiu ("Gradeatia" - muzica pentru ambianta unei manastiri 1982, "Natural-Cultural"-muzica la rasaritul soarelui, pe varful unui munte 1973-83, "Sonatu(h)r"- muzica pentru ambianta unei livezi, in perioada de inflorire a pomilor, la asfintitul soarelui 1986, "Trisson" - muzica nocturna pentru ambianta unui templu 1987, "Finalpha" - muzica pentru apusul soarelui, cu cer innourat, inainte de furtuna, 1990). Este si cazul lucrarilor dedicate celor 24 de ore ale zilei si noptii. Se are in vedere, in situatia acestora , C a l a t o r i a i n i t i a t i c a , pe calea sunetelor, in Lumea de Dincolo, fiind vorba de 12 ore ale iesirii, ale extragerii EU-lui din cele 4 trupuri ale sale: fizic, eteric, astral, mental si de intoarcerea Lui Acasa, in deplasarea de la miezul noptii (starea trupeasca) spre cel al zilei (starea de eliberare deplina), urmata, eventual, de alte 12 ore ale Exilului, ale recaderii Sale in planul terestru, pe traseul invers. Apoi, este ciclul muzicilor dedicate minutelor unei ore fatale si al secundelor unui moment privilegiat.

Desfasurarea fonica a creatiilor sale artistice, evidentiaza un anumit tip de muzica, in viziunea World music, in care spiritul asiatic si cel, in general, extraeuropean este in sinteza, in simbioza cu cel european, arhaicul, traditiile sunt absorbite in modernitate si naturalitatea asimilata in culturalitate. Se aspira, astfel, in discursurile si practicile lui muzicale, spre o "imbratisare", prin mijlocirea sunetelor, a tuturor spatiilor si timpurilor culturale, cat si a componentelor cunoscute ale intregului Cosmos, pe un fundament al esentelor acustice (de ordin metaistoric si metageografic) in directia recuperarii unei viziuni estetice de factura UNIVERSALA, in opozitie cu cele de sorginte nationala (nationalo folclorica) cat si internationala (internationalo seriala). Este evitata astfel, abordarea, in contextul acestei tendinte, a manierei "turistice", ilustrative.

A compus piese simfonice, corale, camerale, electroacustice, muzica ambientala, metamuzici, muzica imaginara, ritualuri colective si individuale ce implica, pe langa auz, si celelalte simturi: vizualul, olfactivul, gustativul si tactilul. Timpul de desfasurare a acestor ritualuri este de ordinul secundelor, minutelor, orelor, zilelor, saptamanilor, lunilor, deceniilor si a secolelor.

Muzica lui s-a cantat in multe dintre centrele culturale importante ale Europei si S.U.A. Parte din lucrarile sale sunt inregistrate, in ultima vreme, pe 5 CD-uri de autor si multe antologii cu creatii muzicale contemporane, editate de catre diferite case de discuri din Romania si Europa.



A obtinut de mai multe ori premii ale U.C.M.R. [1980,1982,1987,1990,1993, 1997]

Premiul Academiei Romane(1980)

Premiul international de compozitie Aaron Copland (S.U.A.)-1970

Premiile Grupului de muzica experimentala de la Bourges (Franta)-1980,1982

Prix de la Confederation Internationale de Musique Electroacoustique (C.I.M.E.)-1985

Medalia jubiliara "Tristan Tzara" (pentru contributii deosebite la emanciparea miscarii de avantgarda in arta) , -1996

Ordinul si Medalia "Meritul Cultural" in grad de Ofiter clasa I (2004)



octavian@nemescu.ro; octavianemescu@yahoo.com



Profil Wikipedia
Lucrari Octavian Nemescu (cIMeC)
Uniunea Compozitorilor
UNMB
Profil Composers21